- pustíu
- I.adj. m., f. pustíe; pl. m. şi f. pustíiII.s. n., art. pustíul; pl. pustíuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
pustíu
Look at other dictionaries:
pustiu — PUSTÍU, ÍE, (I) pustiuri, s.n., (II) pustii, adj. I. s.n. 1. Regiune sălbatică, lipsită de vegetaţie şi de populaţie; spec. întindere vastă şi plană de teren lipsită de vegetaţie şi nepopulată, acoperită cu nisip; deşert. ♢ loc. adv. În pustiu =… … Dicționar Român
Pustiu River — Geobox River name = Pustiu River native name = other name = other name1 = image size = image caption = country type = Countries state type = region type = district type = Counties city type = Villages country = Romania country1 = state = state1 … Wikipedia
Semne în pustiu — Infobox Film name = Semne în pustiu image size = caption = director = Nicolas Masson producer = writer = narrator = starring = Mircea Albulescu Nicolas Masson music = cinematography = editing = distributor = released = 1996 runtime = 30 min.… … Wikipedia
deşert — DEŞÉRT, ÁRTĂ, (1) deşerţi, arte, adj., (II) deşerturi, s.n. I. adj. 1. Care nu conţine nimic în interior; gol. 2. (Despre terenuri, ţări, regiuni) Lipsit de vietăţi şi de vegetaţie; pustiu. ♦ Nelocuit, nepopulat. 3. fig. Lipsit de temei; amăgitor … Dicționar Român
pustii — PUSTIÍ, pustiesc, vb. IV. 1. tranz. A preface locuri fertile sau populate în locuri pustii; a devasta. 2. refl. (pop.) A se refugia, a se izola; a pribegi. 3. tranz. A părăsi pe cineva sau ceva, a lăsa pustiu. – Din pustiu. Trimis de RACAI, 22.11 … Dicționar Român
gol — GOL1, goluri, s.n. (La unele sporturi) Introducere a mingii în poarta echipei adverse; punct marcat în favoarea echipei care a reuşit această introducere. – Din engl. goal. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GOL2, GOÁLĂ, goi, goale, adj … Dicționar Român
dezolare — DEZOLÁRE, dezolări, s.f. Mâhnire adâncă; deprimare. ♦ fig. Loc, mediu caracterizat printr o singurătate tristă şi apăsătoare; pustiu, pustietate. – v. dezola. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEZOLÁRE s. v. jale. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
oază — OÁZĂ, oaze, s.f. 1. Loc cu izvoare de apă şi cu vegetaţie bogată în mijlocul unui pustiu nisipos. ♦ fig. Tot ceea ce oferă destindere, repaus. 2. Loc neacoperit cu gheaţă în zona interioară a Antarcticii. – Din germ. Oase, it. oasi, fr. oasis.… … Dicționar Român
pustietate — PUSTIETÁTE, pustietăţi, s.f. 1. Regiune lipsită de vegetaţie (şi nepopulată de oameni). ♦ Loc izolat, puţin umblat. 2. Singurătate, izolare. [pr.: ti e ] – Pustiu + suf. ătate. Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX 98 PUSTIETÁTE s. 1. v … Dicționar Român
părăsit — PĂRĂSÍT, Ă, părăsiţi, te, adj. 1. (Despre oameni) Lăsat singur; abandonat. 2. (Despre localităţi, ţinuturi, case etc.) Care a ajuns în stare de paragină, neîngrijit (fiind nelocuit); p. ext. izolat, singuratic; nepopulat, pustiu. 3. (Despre… … Dicționar Român
